Please update your Flash Player to view content.
Főoldal
MagyarRomânăEnglish
339. Actele Parohiei Armeano-Catolice Gherla PDF Imprimare Email

1693-2004

27,89 ml

Oraşul Gherla (Armenopolis) a fost fondat de armeni la sfârşitul secolului XVII, pe teritoriul aflat între vechiul castru roman şi cetatea construită în 1540 de către Martinuzzi Fráter György. Armenii stabiliţi aici, cu acordul împăratului Leopold I, au cumpărat în 1700 partea spre sud de cetate a oraşului Gherla. Aici s-au stabili armenii veniţi de la Bistriţa, de unde au fost expulzaţi de saşi în 1713, iar mai târziu, familiile armene venite din Gheorgheni şi Frumoasa. Piatra de temelie a oraşului a fost aşezată în 1700, la scurt timp după cumpărarea terenului. Construirea oraşului a durat circa 15 ani, sub conducerea episcopului armeano-catolic Oxendio Virziresco, care la rândul său a obţinut permis de construcţie de la împăratul Leopold I. Aşezarea Gherla a obţinut de la împăratul Iosif II, în anul 1786, rangul de oraş liber regesc.[1]

Cea mai veche biserică de piatră armeano-catolică existentă şi astăzi în Gherla este biserica Salamon, construită între anii 1723-1724, care şi-a primit denumirea de la fondatorul său (biserica a fost construită de către Simai Salamon şi soţia sa).

Alături de biserica Salamon, care s-a dovedit a fi neîncăpătoare, edificarea catedralei armeano-catolice a început în anul 1748, pe latura sudică a pieţei patrulatere. Construcţia sanctuarului s-a terminat în 1759, prima slujbă religioasă s-a oficiat tot atunci. Biserica mare armeano-catolică din Gherla, construită în cinstea Sfintei Treimi, a fost sfinţită pe 17 iunie 1804 de către episcopul romano-catolic Mártonffy József.[2] Pe 2 august al aceluiaşi an turnul său a fost lovit de fulger, arzând întreaga structură şi spărgând şi clopotul mare.[3]

În timp ce parohiile relativ medii din punctul de vedere al numărului enoriaşilor şi al trecutului lor istoric dispun de o cantitate de documente de cca 3-5 ml, în acelaşi timp parohia armeano-catolică din Gherla dispune de un material arhivistic aproape de opt ori mai mare. În cazul de faţă, cantitatea imensă s-a acumulat şi datorită faptului că am putut identifica şi ordona aici, alături de fondurile de provenienţă ecleziastică, numeroase fonduri laice. Marea majoritate a actelor arhidiaconatului – din cauza despărţirii greoaie – le-am păstrat în seriile de documente parohiale, cercetarea lor se poate efectua cu ajutorul registrelor de corespondenţă şi cu parcurgerea actelor unul după altul.

O caracteristică specifică a grupurilor de documente este împletirea lumii laice armene cu lumea ecleziastică. Acestui fapt i se datorează acele numeroase şi valoroase lăsăminte personale atât ecleziastice cât şi laice (Szongott Kristóf, Mály Ferenc, Alexa Ferenc, Bárány Lukács, Lukácsi Kristóf etc.), care, din motive de încredere, au fost testate să fie administrate şi manipulate de către Biserică.

Arhiva parohiei armeano-catolice abundă şi în documente create de diferite asociaţii şi congregaţii de pietate. Comunitatea armeană s-a grupat în mai multe şi în diferite asociaţii, fiindu-i caracteristică apartenenţa la o anumită societate de pietate. Deja la stabilirea lor, în primele decenii ale secolului XVIII, s-au format societăţile pioase numite după Sfântul Grigore, Sfânta Ana, Fecioara Maria etc. Numărul asociaţiilor depăşeşte de asemenea parohiile obişnuite. Comunitatea religioasă armeano-catolică a înfiinţat societăţi cu scopuri sociale, cum ar fi de pildă Cercul de Comuniune sau, pe plan muzical, Asociaţia Fanfarei. Acestor asociaţii (societăţi) de la turnura secolelor XIX-XX li s-au păstrat protocoalele, evidenţele membrilor şi alte documente. În ceea ce priveşte starea materialelor arhivistice, ele au fost găsite în majoritate în stare bună, doar câteva pachete de documente au fost afectate de umiditatea ridicată a fostului spaţiu de depozitare, respectiv biserica Sfânta Treime, necesitând conservare şi restaurare parţială.

Documentele parohiei armeano-catolice din Gherla au fost transportate din oratoriul bisericii mari în noul depozit amenajat în octombrie 2010. În locul lor anterior de depozitare aceste materiale arhivistice s-au păstrat în acelaşi spaţiu cu biblioteca şi obiectele muzeale.

339/a. Matricole

1714-1947

7 cutii, 1 kötet = 1,26 ml

Matricolele origiale ale parohiei armeano-catolice din Gerla, asemănător celor din Dumbrăveni, au scăpat de naţionalizare, păstrându-se astfel în serie fără lipsuri începând din anul 1714.

  1. cutie.

a. volum. Matricole de botez, de căsătorie şi de deces, 1714-1742

b. volum. Indice nominal la matricolă de botez, 1714-1798; evidenţa contribuţiilor anuale, 1748-1776

2. cutie.

a. volum. Matricolă de botez, 1742-1799

b. volum. Matricolă de căsătorie, 1742-1826

3. cutie.

a. volum. Matricolă de deces, 1742-1826

b. volum. Matricolă de deces, 1826-1856

c. volum. Indice nominal la matricolă de deces, 1742-1826

4. cutie. Matricolă de botez, 1799-1825
5. cutie.

a. volum. Matricolă de botez, matricola confirmaţilor, 1826-1856

b. volum. Matricolă de căsătorie, 1826-1857

c. volum. Matricolă de naşteri (concepte), 1842, 1846

6. cutie.

a. volum. Matricola confirmaţilor, 1804-1853

b. volum. Matricola căsătoriilor mixte, 1882-1909; matricola convertiţilor, 1882-1947; matricola deficienţilor, 1883-1902; matricola confirmaţilor, 1888-1944

c. volum.

· conscripţie de suflete, 1760-1783

· matricola de botez a copiilor născuţi din căsătorii mixte, 1800-1822

· inventarul Institutului Karácsonyi, 1919

· inventarul de casierie al Orfelinatului de Fete Kovrig, 1919[4]

· inventarul de casă al fondului pios armeano-catolic, 1919

· inventarul bisericii-Salamon, 1919

· inventarul fondului Lukácsy Kristóf de restaurare a bisericii, 1919

· protocolul de copii ale actelor parohiale, 1784-1804

· matricola căsătoriilor mixte, 1803-1822

· darea de seamă a fondului Bárány Lukács, 1919

d. volum. Indice nominal la matricolă de căsătorie, 1857-1913

e. volum. Conscripţia familiilor armene, 1714-1741 (evidenţă întocmită în 1943)

7. volum. Matricolă de botez 3 ianuarie 1857-17 august
8. cutie.

a. volum. Matricolă de deces, 1845-1849 (necesită dezinfecţie şi restaurare!)

b. volum. Indice nominal la matricolă de deces, 1721-1742; indice nominal la matricolă de căsătorii, 1721-1826; inventar de cărţi, 1853

c. volum. Matricola căsătoriilor mixte, 1865-1870

d. volum. Matricola căsătoriilor cadrelor militare, 1876-1910

e. volum. Matricola armeno-catolicilor trecuţi la rit latin sau grecesc, 1939

f. volum. Indice nominal la matricolă de botez, 1903-1960

g. volum. Indice nominal la matricolă de deces, 1900-1960

339/b. Acte parohiale

1693-1998

57 cutii, 5 volume = 7,38 ml

  1. cutie.

· acte ordonate cronologic: 1693, 1708, 1710, 1715, 1719, 1721, 1725, 1727, 1729, 1731-1732, 1735-1738, 1742, 1746, 1753, 1755, 1757, 1758, 1763-1765, 1768, 1770-1774, 1776-1778, 1781-1784, 1786-1797, 1799, d. n.

· inventarul docuemnetlor arhivistice, 1719-1738

2. cutie. 1800-1814
3. cutie. 1825-1839
4. cutie. 1840-1846
5. cutie. 1847-1851
6. cutie. 1852-1855
7. cutie. 1856-1857
8. cutie. 1858-1889
9. cutie. 1860
10. cutie. 1861-1862
11. cutie. 1863-1864
12. cutie. 1865-1866
13. cutie. 1867-1868
14. cutie. 1869-1872
15. cutie. 1873-1876
16. cutie. 1877-1879
17. cutie. 1880-1881
18. cutie. 1882-1883
19. cutie. 1884-1885
20. cutie. 1886-1887
21. cutie. 1888-1889
22. cutie. 1890-1891
23. cutie. 1892-1893
24. cutie. 1894-1895
25. cutie. 1896-1897
26. cutie. 1898-1899
27. cutie. 1900-1901
28. cutie. 1902
29. cutie. 1903
30. cutie. 1904-1905
31. cutie. 1906
32. cutie. 1907
33. cutie. 1908
34. cutie. 1909
35. cutie. 1910
36. cutie. 1911
37. cutie. 1912
38. cutie. 1913
39. cutie. 1914-1915
40. cutie. 1916-1918
41. cutie. 1919-1920
42. cutie. 1921-1922
43. cutie. 1923-1924
44. cutie. 1925-1927
45. cutie. 1928-1931
46. cutie. 1932-1935
47. cutie. 1936-1937
48. cutie. 1938-1939
49. cutie. 1940-1942
50. cutie. 1943-1945
51. cutie. 1946-1953
52. cutie. 1954-1964
53. cutie. 1971-1974
54. cutie. 1975-1980
55. cutie. 1981-1985
56. cutie. 1986-1992
57. cutie. 1993-1998

Evidenţe şi indice

1879-1966

  1. volum. Registru de corespondenţă, 2 octombrie 1879 (de la nr. de registru 1)-1898
  2. volum. Registru de corespondenţă, 24 aprilie 1898-18 martie 1917
  3. volum. Registru de corespondenţă, 1921-1942
  4. volum. Registru de corespondenţă, 1936-1939
  5. volum. Registru de corespondenţă, 1943-1966

339/c. Acte matrimoniale

1843-1979

1 cutie = 0,13 ml

  1. cutie.

a. volum. Protocolul liberului consens matrimonial, 1843-1876

b. volum. Protocolul liberului consens matrimonial, 1877-1888

c. volum. Protocolul liberului consens matrimonial, 1902-1934

d. volum. Registrul dispenselor matrimoniale, 1857-1893

e. volum.

· protocolul liberului consens matrimonial, 1934-1940

· acte matrimoniale, 1947-1979

339/d. Acte şcolare

1857-1948

5,62 ml

339/d-I. Actele şcolilor generale (de fete şi de băieţi)

1857-1941

8 cutii, 27 volume = 3 ml

  1. cutie.
    • acte şcolare ordonate cronologic, 1857-1941
    • dările de seamă ale şcolii generale de băieţi, 1902-1910
    • dările de seamă ale şcolii generale de fete, 1903-1910
2. cutie.

· imprimate, caiete şcolare, desene

· protocolul şedinţei cadrelor didactice, 1879-1890

· registru de casă, 1885-1886

· divizarea materiilor de predare, 1921-1922

3. cutie. Modele de desene
4. cutie. Cataloagele şcolii de băieţi, 1898-1904
5. cutie. Cataloagele şcolii de băieţi, 1904-1908
6. cutie.

· protocolul şedinţei cadrelor didactice de la şcoala de fete, 1881-1902

· cataloage de vizită 1880-1925

· protocolul şedinţei cadrelor didactice, 1920-1923

7. cutie.

· matricole şcolare mixte (de băiei şi de fete), 1925-1940

· registru de casă, 1923-1940

· matricole şcolare, 1925-1940

8. cutie. Catalogul şcolii de fete, 1898-1904
  1. volum. Catalogul şcolii de fete, 1879/1880-1884/1885
  2. volum. Matricola şcolii de fete, 1885/1886-1889/1890
  3. volum. Matricola şcolii de fete, 1890/1891-1894/1895
  4. volum. Jurnalul de înscriere în şcoala de fete, 1880/1881-1898/1899
  5. volum. Catalog de note, 1905/1906-1906/1907
  6. volum. Matricola şcolii de fete, 1895/1896-1897/1898
  7. volum. Catalogul şcolii de fete, 1907/1908-1911/1912
  8. volum. Catalogul şcolii de fete, 1915/1916-1917/1918
  9. volum. Catalogul şcolii de fete, 1918/1919-1920/1921
  10. volum. Catalogul şcolii de fete, 1921/1922
  11. volum. Catalogul şcolii de fete, 1912/1913-1914/1915
  12. volum. Matricola şi regulamentul şcolii de băieţi, 1890/1891-1897/1898
  13. volum. Jurnalul de înscriere al şcolii de fete, 1898-1903
  14. volum. Jurnalul de înscriere al şcolii de fete, 1908/1909-1913/1914
  15. volum. Jurnalul de înscriere al şcolii de fete, 1914/1915-1918/1919
  16. volum. Duplicatele matricolelor de evaluare al şcolii elementare, 1925/1926-1938/1939
  17. volum. Jurnalul de înscriere al şcolii de băieţi, 1898/1899-1903/1904
  18. volum. Catalogul şcolii de băieţi, 1908/1909-1909/1910
  19. volum. c 1910/1911-1911/1912
  20. volum. Catalogul şcolii de băieţi, 1918/1919-1921/1922
  21. volum. Duplicatele matricolelor de evaluare a şcolilor de fete şi băieţi, 1887/1888, 1903/1904, 1904/1905
  22. volum. Catalogul şcolii de băieţi, 1879/1880-1884/1885
  23. volum. Catalogul şcolii de băieţi, 1875/1876-1878/1879
  24. volum. Jurnalul de înscriere al şcolii de băieţi, 1904/1905-1918/1919
  25. volum. Matricole mixte şcolare, 1922/1923-1924/1925
  26. volum. Catalogul şcolii de băieţi, 1915/1916-1917/1918
  27. volum. Catalogul şcolii de băieţi, 1912/1913-1914/1915

339/d-II. Actele şcolii elementare

1875-1925

3 cutii, 1 volum = 0,42 ml

  1. cutie.

· acte ordonate cronologic, 1875-1945

· fişe de înscriere ale şcolarilor, prima jumătate a secolului XX

2. cutie.
    • protocoalele şedinţei cadrelor didactice, 1891-1923
    • adeverinţe şcolare, 1878-1902, 1921-1923
    • jurnale de înscriere, 1919-1925
    • registru de corespondenţă, 1920-1921
3. cutie. Materiale auxiliare didactice mixte, imprimate, sfârşitul secolului XIX-începutul secolului XX
4. volum. Jurnal de înscriere, 1919-1925

339/d-III. Actele Şcolii Industriale de Ucenici

1874-1916

2 cutii = 0,26 ml

  1. cutie. Acte ordonate cronologic, 1895, 1910-1915
  2. cutie.
    • protocoalele comisiei Şcolii Industriale de Ucenici, 1895-1916
    • protocoalele şedinţei cadrelor didactice, 1883-1902
    • acte ordonate cronologic, 1874-1909

339/d-IV. Actele Orfelinatului armeano-catolic numit după Sfântul Grigore Iluminatorul

1860-1948

15 cutii = 1,94 ml

Înfiinţarea Orfelinatului de Băieţi din Gherla se leagă de activitatea preotului-paroh armeano-catolic Lukácsi Kristóf. Realizarea propriu-zisă a orfelinatului a început cu donaţia personală în valoare de 4000 de forinţi a lui Lukácsi Kristóf în anul 1860 şi cu patru orfani. În rândul fondatorilor orfelinatului s-au asociat Ákoncz János, Moldován Simon, Csomák Emánuel şi Kapatán Márton. În timpul viaţii preotului-paroh fondator, orfanii înmatriculaţi au fost cazaţi la familii armene şi doar după moartea sa, survenită în 1876, s-a pus problema mutării institutului într-un nou edificiu, care s-a petrecut în 1877. Orfelinatul de Băieţi a dobândit o altă sumă semnificativă, de 35.000 forinţi, după moartea profesorului de gimnaziu Czetz Gergely, în 1893, din care s-au reuşit finanţarea ridicării unei noi construcţii, conform planurilor arhitectului Lorenzo Zotti, astfel deja începând din acest an au reuşit să se îngrijească de 18 orfani.[5] Rămăşiţele pământeşti ale binefăcătorului Orfelinatului, Czetz Gergely, au fost reaşezate în capela noului institut, noul aşezământ fiind hirotonit de directorul său, preot-paroh Bárány Lukács.[6]

  1. cutie. Protocol, 1860-1877
  2. cutie.
    • registru de intrări-ieşiri, 1911-1934
    • registru de casă, 1926-1938
    • registrul cheltuielilor domestice, 1930-1940
3. cutie. Actele Orfelinatului, 1860-1879
4. cutie. Actele Orfelinatului, 1880-1889
5. cutie. Actele Orfelinatului, 1890-1899
6. cutie. Actele Orfelinatului, 1900-1909
7. cutie. Actele Orfelinatului, 1910-1919
8. cutie. Actele Orfelinatului, 1920-1948
9. cutie. Actele economice ale Orfelinatului, 1863-1923
10. cutie. Inventare, 1905-1917
11. cutie. Chitanţe, 1904-1909
12. cutie. Chitanţe, 1912-1917, 1919-1923
13. cutie.

· acte ordonate cronologic, 1883-1948

· planuri, a doua jumătate a secolului XX

· chitanţe, 1903-1920

· registre de casă, 1936-1948

· registrul elevilor, 1903-1947

14. cutie.

· matricolă, 1873-1942

· regulament de bază, 1912

15. cutie.

· actele avocatului Voith Miklós, executorul testamentului lui Lukácsi Kristóf, 1879-1891 (cazul regalei de Iacobeni)

· bugetul construcţiei Orfelinatului de Fete, 1900-1930

· actele Orfelinatului de Băieţi, 1903-1926

· actele şi planurile construirii Orfelinatului de Băieţi, 1892-1893

· actele schimbului sediului Orfelinatului de Băieţi, 1944-1948

339/e. Acte economice

1729-2004

34 cutii = 4,2 ml

  1. cutie.

a. volum. Evidenţa contribuţiilor anuale, 1729-1780

b. volum. Evidenţa contribuţiilor anuale, 1729-1778

c. volum. Evidenţa contribuţiilor anuale, 1729-1761

d. volum. Evidenţa contribuţiilor anuale, 1769-1774

e. volum. Indice nominal la evidenţa contribuţiilor anuale, secolul XVIII

f. volum. Indice nominal la evidenţa contribuţiilor anuale, secolul XVIII

2. cutie.

· registru de socoteli, 1787-1796

· conscripţia braxatoriei, 1797; conscripţia morii, 1802

· dări de seamă, 1826-1845, 1830-1845, 1863-1866, 1879-1944, 1890-1933

3. cutie.
    1. volum. Registru de socoteli (al bisericii), 1864-1888
    2. volum. Registru de socoteli (al fondului pios), 1844-1879
4. cutie. Registre de casă, 1876-1884, 1891-1894, 1910-1912, 1920-1936
5. cutie. Registre de casă, 1941-1949, 1966-1977
6. cutie.

· declaraţii de avere, 1908, 1924, 1949

· cărţile imobilului locuinţelor închiriate, 1939

· acte legate de locuinţele închiriate, 1947-1954

· evidenţe poştale, 1879-1894, 1921-1951

· acte referitoare la impozite, 1941-1944

· acte referitoare la salarizarea angajaţilor, 1929-1948

7. cutie.

· acte referitoare la renovarea bisericii mari, 1925-1932, 1946, 1960-1964

· desenul vitralului şi acte referitoare la vitral, 1908

8. cutie.

· inventare, secolul XVIII, 1779, 1856, 1876-1877, 1880, 1907; inventarul catedralei 1946

· inventar, 1933-1934

· inventare şi decrete referitoare la inventare, 1945-1952

· inventarul bisericii-Salamon, 1898, 1904

9. cutie. Acte cu caracter economic, /1796/-1956
10. cutie.
    • dări de seamă, bugete, 1849-1949
    • registrul de casă al fondului slujbei religioase Sfântul Grigore Iluminatorul, 1852-1920
    • acte referitoare la renovarea clădirilor ecleziastice (biserica mare, capela, casa Statusului, biserica-Salamon), 1867-1914
    • acte referitoare la fundaţiile pioase, 1870-1891
    • evidenţa debitorilor, 1873-1897
11. cutie.

· actele asigurării generale, 1880-1905

· acţiuni, 1880-1944

· acte referitoare la institutul de grădiniţă, 1881-1900

· evidenţele contribuţiilor anuale, 1890-1944

· conscripţia veniturilor, 1896

· acte referitoare la construirea casei cantoriale şi a sacristarului, 1896-1898

· evidenţa plăţii taxelor, 1898-1921

12. cutie.

· protocolul comisiei economice, 1934-1935

· registrul de casă al fondului bisericii-Salamon, 1936-1941

· cumpărare de imobile (casele Temesváry şi Tódorfi), 1939-1941

· instrucţiuni financiare, 1949-1952

· scrisorile de fondare ale fundaţiilor slujbelor religioase, 1913-1948

· acte referitoare la impozite, 1933-1956

13. cutie. Inventare de cărţi, prima parte a secolului XIX, prima parte a secolului XX, mijlocul secolului XX, 1948
14. cutie. Acte referitoare la închirierea locuinţelor, 1909-2004
15. cutie.

· inventare, 1944-1973

· inventare de cărţi, 1938, 1962

16. cutie. Inventare, 1944-1973
17. cutie. Acte referitoare la restaurarea catedralei armeano-catolice, 1960-1985
18. cutie. Acte cu caracter economic (gaz, încălzire centrală), 1950-1999
19. cutie. Răscumpărările locurilor de mormânt, 1955-1983
20. cutie.

· acte referitoare la reparaţia şi reconstrucţia orgii, 1892-1962

· acte referitoare la renovarea bisericii, 1996

21. cutie. Acte referitoare la imobile, 1925-1973
22. cutie. Declaraţii privind conscripţia şi inventarierea imobilelor, 1946
23. cutie. Chitanţe, facturi, 1849-1951
24. cutie. Chitanţe, facturi, 1907-1931
25. cutie. Chitanţe, facturi, 1932-1938
26. cutie. Chitanţe, facturi, 1938-1948
27. cutie. Acte de caserie, 1903-1939
28. cutie. Chitanţele bisericii-Salamon, 1879-1918
29. cutie. Chitanţe, 1948-1950
30. cutie. Acte de casierie, 1943-1945
31. cutie. Acte de casierie (chitanţe, facturi), 1940-1941
32. cutie. Acte de casierie (chitanţe, facturi), 1942-1946
33. cutie. Acte de casierie (chitanţe, facturi), 1949
34. cutie. Acte de casierie (chitanţe, facturi), 1951-1961

339/f. Actele societăţilor, asociaţiilor şi instituţiilor pioase

1700-1949

12 cutii = 1,54 ml

În acest grup arhivistic am ordonatmai multe serii de documente: actele Breslei Tăbăcarilor, protocoalele şi actele diferitelor asociaţii pioase, materialul arhivistic al spitalului de bătrâni, documentele Cercului de Comuniune, ale Asociaţiei Femeilor, ale Cercului de Gherla, actele Asociaţiei Feciorilor Catolici, precum şi protocoalele şi actele Asociaţiei Fanfarei. Cu excepţia Asociaţiei Femeilor, a Asociaţiei Rozariului, a Asociaţiei Feciorilor şi cea a Altarului, în comparaţie cu alte parohii catolice, avem de a face cu asociaţii în totalitate necunoscute şi noi.

Spitalul de Bătrâni Karácsonyi, cunoscut şi sub numele de Casa Săracilor, a fost înfiinţat în 1803 de Karácsonyi Emánuel pentr îngrijirea armenilor vârstnici şi bătrâni, dintr-un capital de bază de 20.000 forinţi.[7] Cercul de Comuniune a funcţionat în clădirea Casinoului şi tot aici şi-a ţinut şedinţele regulate, despre care s-au întocmit protocoale regulate. Activitatea Fanfarei şi concertele ei organizate la turnura secolului dovedesc talentul în muzică al comunităţii armeano-catolice locale.

Cu prezenţa numeroasă a asociaţiilor pioase în viaţa parohiilor armene am făcut cunoştinţă mai în detaliu în introducerea istorică a prezentului volum.

  1. cutie. volumele Breslei Tăbăcarilor:

a. volum. Statutul Breslei Tăbăcarilor, 1700 (necesită restaurare!)[8]

b. volum. Registrul de casă al Breslei Tăbăcarilor, 1736-1874

c. volum. Protocolul adunării generale a Breslei Tăbăcarilor, 1936-1946

  1. cutie.

a. volum. Scrisoarea de fondare şi evidenţa membrilor Asociaţiei lui Isus, 17 septembrie 1729-10 mai 1753

b. volum. Lista nominală a membrilor defuncţi ai Asociaţiei lui Isus, mijlocul secolului XVIII

c. volum. Evidenţa membrilor Asociaţiei lui Isus, 1797-1855

d. volum. Registrul de socoteli al Asociaţiei lui Isus, 1825-1849

e. volum. Protocolul Asociaţiei Fecioara Maria, 1729-1840

f. volum. Registrul de socoteli al Asociaţiei Fecioara Maria, 1729-1772

g. volum. Lista nominală a membrilor defuncţi ai Asociaţiei Sfântului Grigore Iluminatorul, 1729

  1. cutie.

a. volum. Evidenţa slujbelor religioase, 1790-1802

b. volum. Evidenţa membrilor Asociaţiei Sfânta Treime, 1729-1786; registrul ei de socoteli, 1853-1878

  1. cutie.

a. volum. Protocolul Asociaţiei Rozariului, 5 mai 1929-13 octombrie 1935

b. volum. Protocolul Asociaţiei Sfânta Ana, 24 aprilie 1929-18 iulie 1937

c. volum. Registrul Asociaţiei Sfânta Ana, 1935-1951

d. volum. Registrul de casă al Asociaţiei Sfânta Ana, 1942-1947

e. volum. Registrul de casă al Corului, 1939-1944

f. volum. Registrul de casă al Fundaţiei Moldován-Csáusz, 1942-1947

  1. cutie.

a. volum. Evidenţele membrilor asociaţiilor pioase, 1898-1913

b. volum. Registrul şi protocolul Asociaţiei Altarului, 1 aprilie 1929-8 septembrie 1946

c. volum. Registrul de casă al Asociaţiei Altarului, 1929-1934

d. volum. Registru de casă al Asociaţiei Altarului, 1935-1940

e. volum. Cartea vizitatorilor bisericii mari armeano-catolice, 1877-1974

f. volum. Volumul mixt al parohului Alexa Ferenc (cazuri economice, inventare, conscripţie de suflete), 1934-1944

  1. cutie.

a. volum. Protocolul Cercului de Gherla, 20 decembrie 1891-11 ianuarie 1897

b. volum. Evidenţa membrilor Cercului de Gherla, 1892-1895

c. volum. Protocolul Asociaţiei Feciorilor Catolici, 1929-1936

d. volum. Registrul de casă al Asociaţiei Feciorilor Catolici, 1929-1937

e. volum. Actele Asociaţiei Feciorilor Catolici, 1929-1934

  1. cutie. Actele Casei Săracilor Karácsonyi:

· acte ordonate tematic, 1903-1920

· dări de seamă, 1898-1906

· chitanţe, 1915-1920

· registre de casă, 1915-1920

· registru de casă, 1936-1947

· inventar, 1949

  1. cutie. Actele Cercului de Comuniune:

· protocolul Cercului de Comuniune, 1880-1899

· actele Cercului de Comuniune, 1906-1917

  1. cutie. Actele Cercului de Comuniune:

· statutul Cercului de Comuniune, 1860

· evidenţa membrilor Cercului de Comuniune, 1862-1895

· protocolul Cercului de Comuniune, 1864-1879

  1. cutie. Actele Cercului de Comuniune, 1891-1907
  2. cutie. Actele Asociaţiei Caritative a Femeilor:

· acte ordonate tematic, 1909-1944

· lista nominală a membrilor fondatori 1928-1943

  1. cutie. Actele Fanfarei Autodidacte:

· protocolul Fanfarei Autodidacte, 12 februarie 1898-9 octombrie 1913

· actele Fanfarei Autodidacte, 1908-1909

339/g. Volume ordonate tematic

1737-1991

6 cutii = 0,77 ml

  1. cutie.

a. volum. Consripţia domeniului Gherla, 1737

b. volum. Conscripţia moşiilor din Fizeşu Gherlii şi Sânmartin, 1779

  1. cutie. Volume legate de fundaţii pioase:

a. volum. Evidenţa fundaţiilor pioase, 1751-1791

b. volum. Indicele alfabetic al fundaţiilor pioase, 1751-1856

c. volum. Evidenţa fundaţiilor pioase, 1759-1882

d. volum. Registrul de casă al fundaţiilor pioase, 1880-1920, 1936-1947

e. volum. Registrul fundaţiilor pioase, /1804/1881-1921

f. volum. Evidenţa fundaţiilor pioase, 1751-1783

  1. cutie.

a. volum. Visitatio canonica, 1731; protocolul ordinelor episcopale, 1753-1781

b. volum. Protocolul ordinelor episcopale, 1793-1813

c. volum. Protocolul ordinelor episcopale, 1813-1820

  1. cutie.

a. volum. Registru de socoteli, 1783-1814; protocolul ordinelor episcopale, 1820-1825

b. volum. Protocolul ordinelor episcopale, 1825-1841

c. volum. Protocolul ordinelor episcopale, 1841-1848

  1. cutie.

a. volum Protocolul ordinelor episcopale, 1851-1857

b. volum. Protocolul ordinelor episcopale, 1858-1874

c. volum. Protocolul ordinelor episcopale, 1883-1909

  1. cutie.

a. volum. Protocolul şedinţelor consiliului bisericesc, 1944-1949, 1967-1991

b. volum. Cartea anunţurilor, 1957-1966

c. volum. Evidenţele răscumpărării mormintelor, 1910-1957

339/h. Acte ordonate tematic

1826-1990

15 cutii = 1,95 ml

  1. cutie. Calendare armeneşti, secolele XIX-XX
  2. cutie. Predici în limba armeană, secolele XIX-XX
  3. cutie. Rugăciuni, cântece şi drumurile crucii în limba armeană, secolul XIX
  4. cutie. Invitaţii, afişe, 1891-1943
  5. cutie. Manuscrise şi imprimate în limba armeană, secolele XIX-XX
  6. cutie. Imprimate în limba latină şi maghiară, secolele XIX-XX
  7. cutie.

· acte legate de organul reprezentativ al oraşului liber regesc Gherla, 1849-1942

· consripţia alegătorilor congresului autonomiei catolice, 1897

· acte legate de Uniunea Armenilor din România, 1925-1928

· acte legate de Statusul Catolic, 1897-1917

· conscripţie de suflete, 1882

· testamente, 1873-1944

8. cutie. Manuscrise mixte, note şi poezii, sfârşitul secolului XIX-începutul secolului XX
9. cutie.

· acte legate de dreptul de proprietate al parohiei (acte de proces), 1830-1906

· actele şi registrul de casă al fondului pios din Gherla, 1885-1889

10. cutie.

· protocol litigios de interogare a martorilor, 1841

· acte legate de sărbătoarea Sfântului Grigore, 1923-1946

· invitaţii la şedinţe, 1925-1947, 1973-1985

· acte legate de construcţii şi monumente, 1944-1963

· adverinţe de deces, 1964-1983

· acte legate de matricole, 1967-1971

· pierderi de conversiune, acte legate de despăgubire, 1934-1990

11. cutie.

· acte legate de mormântul lui Govrik Adeodát, 1912-1914

· acte legate de biserica Salamon, 1826-1877

· registru referitor la alimentele şi medicamentele împărţite săracilor, 1832-1845, 1851

· statutul organului reprezentativ al parohiei armeano-catolice, 1878

· acte legate de pelerinaje şi de călătorii, 1893-1910

· acte legate de ridicarea statuii episcopului Oxendio Virziresco, 1894-1910

· acte legate de renovarea bisericii Salamon, 1900-1903

· cazurile disciplinare ale preoţilor, 1902-1908

12. cutie. Note privind cercetările familiilor armeneşti din Gherla, arbori genealogici, corespondenţe, prima jumătate şi mijlocul secolului XX
13. cutie. Imprimate mici, secolele XIX-XX
14. cutie. Imprimate mici, secolele XIX-XX
15. cutie. Acte în limba armenă, secolele XVIII-XX

339/i. Lăsăminte personale

1702-1973

19 cutii, 1 mapă = 2,41 ml

Fondul lăsămintelor personale este format din 32 de colecţii personale, în care regăsim atât corespondenţele oficiale, cât şi actele particulare ale premergătorilor ecleziastici şi laici, precum şi ale elitelor ştiinţifice armene din Gherla. Această colecţie – în ceea ce priveşte structura, dimensiuniea şi complexitatea ei – formează un fond unicat în Arhivele ordonate până acum ale Arhidiecezei de Alba Iulia. Anumite lăsăminte personale, spre deosebire de practica anterioară, datorită cantităţii mari, le-am notat cu numere romane, care formează astfel seriile unităţii „i” a fondului nr. 339.

Colecţiile de documente personale prezentate mai jos le-am găsit în oratoriul bisericii mari armeano-catolice din Gherla, în cea mai mare dezordine şi haos posibil, păstrate amestecate în valize, diverse cutii, coşuri şi lăzi. Din cauza dezordinii actelor, identificarea documentelor aparţinând lăsământului unei persoane s-a făcut filă cu filă, scrisoare cu scrisoare, această muncă presupunând activitatea coordonată a mai multor persoane şi un timp fizic relativ lung. După desfacerea pe persoane a seriilor de documente, a reieşit că avem de-a face cu o cantitate imensă de acte şi cu serii de lăsăminte de la mai multe persoane decât am estimat la prima vedere.

În cadrul prezentării lăsămintelor personale, menţionăm şi faptul regretabil că colţurile tuturor cărţilor poştale prevăzute anterior cu timbru au fost trunchiate de un „făptaş” necunoscut, timbrele fiind îndepărtate uneori cu un mijloc mecanic, alteori pe cale manuală, motiv pentru care în cele mai multe cazuri textul mesajului comunicat pe cartea poştală a rămas fragmentar.

La prezentarea documentelor persoanelor mai cunoscute şi ale personalităţilor, am putut să oferim o introducere mai detaliată, însă facem cunoscute aici şi lăsămintele unor persoane despre viaţa şi activitatea cărora nu deţinem alte informaţii, neexistând publicaţii legate de activitatea lor de nici o formă. Lăsămintele sau fragmentele lăsămintelor acestora din urmă sunt doar înşirate, fără nici o altă prezentare.

339/i-I. Szongott Kristóf (1843-1907)

1863-1907

4 cutii = 0,49 ml

Szongott Kristóf s-a născut la Bogata de Mureş pe 21 martie 1843 şi a murit pe 24 ianuarie 1907 la Gherla. A desfăşurat o activitate fructuoasă ca profesor gimnazial, precum şi o activitate istorică şi literară (de traducător), fiind considerat cel mai semnificativ cercetător al armenilor din Ungaria şi Transilvania. A studiat la Gherla şi la Alba Iulia. Între 1884-1904 a fost directorul Gimnaziului Armeano-Catolic din Gherla, în anul 1887 a înfiinţat, a redactat şi parţial a scris revista „Armenia”. În 1905 a înfiinţat Muzeul Armean din Gherla, fiind primul său director. Pe parcursul activităţii sale de cercetător şi prelucrător al arhivelor, s-a ocupat cu originea, istoria, cultura şi etnografia armenilor din Ungaria. A desfăşurat o activitate roditoare pe plan şcolar, ecleziastic şi ca istoric local, precum şi pe plan public. Ca şi profesor de gimnaziu, a predat religie, ştiinţa cantităţii, caligrafie, geometrie, limbile maghiară şi germană, istorie şi geografie, fizică. A fost membru al Statusului Catolic din Transilvania, a fost ales membrul de onoare al Asociaţiei Sfântul Ştefan, pe urmă şeful departamentului armean al Societăţii Etnografice din Ungaria. Scopul lui principal a fost dezvelirea şi popularizarea în limba maghiară a trecutului istoric al armenilor. Revista „Armenia” înfiinţată de el a deservit de asemenea acets scop.[9]

Operele lui principale: Chorenei Mózes,, Nagy-Örményország története (traducere din limba armeană în maghiară, Gherla, 1892); Szamosújvár, a magyar örmény metropolis írásban és képekben (Gherla, 1893); Szamosújvár szab. kir. város monográfiája 1700-1900 (Gherla, 1901, 1903); A magyarhoni örmény családok genealógiája (Gherla, 1898); A magyarországi örmények ethnographiája (Gherla, 1903).

Încredinţarea corespondenţei sale oficiale şi particulare parohiei armeano-catolice din Gherla a fost motivată de rolul său remarcabil îndeplinit în cadrul comunităţii religioase şi laice armene din Gherla, precum şi de activitatea sa bogată de publicaţii. În cadrul lăsămintelor personale, actele lui Szongott Kristóf reprezintă una dintre cele mai vaste colecţii personale. Ordonarea materialelor – datorită amestecării sale cu alte fonduri personale – s-a făcut prin identificarea lor filă cu filă.

1. cutie. Corespondeţa lui particulară, 1863-1907

2. cutie. Corespondenţa lui privind revista „Armenia” şi Uniunea Muzeului Armean, 1880-1907

3. cutie. Note privind cercetările lui istorice şi etnografice, precum şi acte legate de activitatea sa ca profesor, 1872-1907

4. cutie.

    • acte economice, 1870-1907
    • acte oficiale, 1869-1907
    • scrisori de la Govrik Gergely, 1891-1906
    • acte legate de moartea lui, 1907

339/i-II. dr. Mály István (1830-1916)

1853-1916

5 cutii = 0,62 ml

Dr. Mály István s-a născut la Gherla în 21 octombrie 1830, la vârsta de patru ani s-au mutat cu familia la Fizeşu Gherlii, aici şi-a petrecut copilăria. Studiile medii le-a terminat la piariştii din Bistriţa şi la Cluj, a studiat medicina la Pesta şi la Viena. Doctoratul în medicină l-a obţinut în 1856 la Universitatea din Pesta, apoi s-a mutat la Cluj. Dr. Mály a fost un renumit medic al Clujului, a publicat numeroase studii despre holeră, fiind preocupat până în 1873 de cursul, tratamentul şi prevenirea bolii. A fost totodată şi reprezentatul Statusului Romano-Catolic din Transilvania, precum şi preşedintele adunării generale a Partidului Independent din Cluj.[10]

1. cutie.

· indicele universitare, 1853-1854

· diploma de doctorat, 10 februarie 1856

· distincţiile sale, 1877, 1910

· acte oficiale, 1884-1917

· acte legate de moartea sa, 1916

2. cutie.

· corespondenţa particulară, cărţi poştale, 1870-1916

· cărţi de vizită

3. cutie. Corespondenţa particulară, 1870-1916

4. cutie. Acte economice, 1865-1916

5. cutie.

· album memorial în onoarea practicii de medic de 50 ani a lui dr. Mály István, 1906-1909

· album memorial în onoarea zilei sale de naştere de 80 ani, 1910

· album memorial în onoarea practicii de medic de 60 ani a lui dr. Mály István, 1916

339/i-III. Bárány Lukács (1841-1920)

1880-1917

2 cutii = 0,25 ml

Bárány Lukács s-a născut pe 29 iunie 1841 la Gherla. Studiile gimnaziale le-a terminat la Cluj, iar studiile teologice la Viena. A fost hirotonit preot la Viena în 1864. Din 1862 a fost profesor de gimnaziu la Gherla, între anii 1879-1920 a fost preotul-paroh al parohiei Gherla, începând din 1895 a fost arhidiacon. A murit în 6 mai 1920.[11]

1. cutie. Acte primite de la comisia de administraţie a comitatului Solnoc-Dăbâca în calitate de membru al comisiei municipale, 1880-1915

2. cutie.

· acte legate de episcopia armeană şi de organizarea ştiinţei, 1883-1914

· actele lui semioficiale şi fără număr de registru, 1894-1917

· invitaţii, cuvinte de salut, 1907-1917

· fotografia lui Kossuth Lajos, 1883

· Magyarörmények”, 1916 (manuscris)

339/i-IV. Lukácsi (Lukácsy) Kristóf (1804-1876)

1823-1889

1 cutie = 0,13 ml

Lukácsy Kristóf, (Beclean, (comitatul Solnoc-Dăbâca), 30 martie 1804-Gherla, 24 octombrie 1876) preot armeano-catolic, istoric ecleziastic, armenolog. Studiile medii şi de filosofie le-a terminat la Gherla şi la Alba Iulia, iar studiile teologice la Viena. Pe 20 decembrie 1827 a fost hirotonit preot armeano-catolic la Viena, urmând ca până în 1837 să funcţioneze ca preot coajutor la Gherla. Între 1837-1853 a fost profesor de teologie la Institutul Teologic din Alba Iulia. Între 1853-1855 a fost directorul seminarului mic, tot acolo. Între anii 1855-1876 a activat ca preot-paroh armeano-catolic şi arhidiacon în Gherla. Averea sa de 40.000 forinţi şi-a testat-o Orfelinatului Armeano-Catolic de Băieţi, numit după Sfântul Grigore Iluminatorul, întemeiat tot de el. A fost înmormântat în cripta catedralei armeano-catolice din Gherla. Lucrarea sa, scrisă ca purtător de cuvânt al rudeniei lingvistice armeno-maghiare, intitulată „A magyarok őselei, hajdankori nevei és lakhelyei”, a fost distinsă de Academia Ştiinţifică Maghiară. Operele sale: A magyarok őselei, hajdankori nevei és lakhelyei (Cluj, 1870, (reprint: Budapest, 2000); Historia Armenorum Transsylvaniae (Viena, 1859); Adalékok az erdélyi örmények történetéhez (în manuscris), Világosító Szent Gergely élete (în manuscris), Örmény-magyar-latin szótár (în manuscris).[12]

1. cutie.

    • acte oficiale legate de activitatea sa în Alba Iulia, 1823-1856
    • acte legate de testamentul său, declaraţii economice (ale proprietăţii din Pădureni[13]), 1876-1889

339/i-V. Gajzágó Kristóf (1767-1855)

1786-1836

1 cutie = 0,12 ml

Gajzágó Kristóf s-a născut în 1767 la Gherla. A fost hirotonit preot în 1802, apoi a servit ca educator la familia contelui Haller, în Sânpaul. Din 1830 a fost capelan la Gherla, din 1839 preot-paroh şi arhidiacon, din 1847 supervizor şcolar. A murit pe 24 august 1855.[14]

1. cutie. Însemnări teologice, fragmente de predici, 1786-1836

339/i-VI. Czetz Gegely (1823-1889)

1851-1886

1 cutie = 0,13 ml

Czetz Gergely a fost profesor de gimnaziu la Gherla şi cofondatorul Orfelinatului Armeano-Catolic de Băieţi. S-a născut la Dej în anul 1822. A terminat gimnaziul şi dreptul la Cluj. Începând din 1847 a fost învăţător la şcoala elementară armeano-catolică din Gherla. Din anul 1861 a fost profesor tot acolo, la gimnaziul inferior armeano-catolic. În anul 1889, prin donaţia sa de 43.000 forinţi, a fost lărgit Orfelinatul de Băieţi din Gherla. A murit la Gherla, în 24 august 1889.[15]

1. cutie. Manuscrise, corespondenţe, 1851-1886

339/i-VII. Bárány István (1795-1846)

1818-1828

1 cutie = 0,13 ml

Bárány István, începând din anul 1812, a fost preot armeano-catolic în Gherla. A murit tot aici, în 28 mai 1846, la vârsta de 51 ani.[16]

1. cutie. Două numiri şi o telegramă, 1818-1828

339/i-VIII. Merza Gyula (1878-1943)

1878-1943

1 cutie = 0,13 ml

Merza Gyula (Cluj, 55 februarie 1861-15 decembrie 1943) etnograf maghiar, cercetător al armenismului (armenolog), scriitor turistic de specialitate. Pseudonimele sale: Araráti, Ekefalvi, Figyelő, Sinapis, Vándor, Veridicus, Za-la. Şi-a dat bacalaureatul în gimnaziul piarist din Cluj, a urmat cursuri de medicină tot aici şi la Universitatea din Viena. A urmat profesia de economist, pe urmă, cu ocazia excursiilor sale europene, a studiat locurile turistice, staţiunile de vacanţă, instituţiile turistice şi muzeele etnografice, autoformându-se ca specialist al literaturii turistice. A fost notarul şi casierul principal al Asociaţiei Carpaţilor din Transilvania, a fost directorul Muzeului Etnografic, a fost unul dintre fondatorii Asociaţiei Culturale Maghiare din Transilvania, a avut un rol însemnat şi în înfiinţarea Muzeului Armean. A fost redactorul revistei „Erdély” (1903-1908), colaboratorul revistei de specialitate armene din Bucureşti Ararat” (1924-1925). Articolele sale în domeniul etnografiei şi al turismului au apărut după 1919 în ziarele „Keleti Újság”, „Magyar Nép”, „Pásztortűz”, „Véndiákok Lapja”, „Nagyvárad” şi „Független Újság”. Ca şi descendent al unei familii armene, a jucat un rol însemnat în explorarea trecutului şi al obiceiurilor armenilor din Transilvania. În studiul său întitulat „A hazai örmények ethnográfiai hanyatlásának okairól és azok orvoslásáról” (Gherla, 1895) a abordat chestiunea de soartă a maghiaro-armenilor, pentru lucrarea sa întitulată „Az örmény kereszt” (Gherla, 1902), papa Leon III l-a distins cu o binecuvântare apostolică. A scris menţiuni biografice despre Szongott Kristóf, fondatorul revistei „Armenia (1907). Lucrarea sa „Az örmény népköltőkről” (Gherla, 1907) este o publicaţie de izvoare literare. A pregătit bibliografia armenilor din Transilvania (în manuscris), a publicat o lucrare etnografică despre armenii transilvăneni în anuarul din 1932 „Erdélyi Magyar Évkönyv. Lucrările sale turistice mai importante: „Úti emlékek a tavak országából” (Cluj, 1895), „Svájci képek” (Cluj, 1896), „Látogatás a külföldi alpesi klubokban” (Cluj, 1897), „Az Erdélyi Kárpát Egyesület története” (articol în revista Erdély, 1930, nr. 4-5), „A magyar turistaság keletkezése Erdélyben” (capitol în lucrarea „A magyar sport ezer éve”, Budapesta, 1930).[17]

1. cutie.

· corespondenţă, 1878-1920

· necrolog, 1943

339/i-IX. Dobos Joachimné născ. Donogán Mária (1878-1943)

1912-1942

1 cutie = 0,12 ml

Dobos Joachimné a fost preşedinta Asociaţiei Femeilor Caritative.

  1. cutie. Corespondenţă, 1912-1942

339/i-X. Csipkés Károly

1702-1885

1 cutie = 0,13 ml

  1. cutie. Diplome, certificate, 1702-1885

339/i-XI-XVI. Jakabfi János, Bocsánczi Róza, Simon Gyula, Dobos Joachim, Délczeg Ferenc, Alexa Ferenc

1878-1943

1 mapă = 0,13 ml

  1. mapă.

XI. Jakabfi János (1779-1791)

Jakabfi János s-a născut la Siculeni. A studiat la Şumuleu-Ciuc (1743) şi la Cluj (1747-1748), la iezuiţi.[18] Începând din anul 1779 a fost preotul-paroh al Gherlei, până la moartea sa, survenită pe 3 septembrie 1791.[19]

· diploma de doctorat, 21 iunie 1751

· alte distincţii, 1751, 1757, 1764

XII. Bocsánczi Róza

· diplomă, 1878

XIII. Simon Gyula

· distingere cu medalion, 1885

XIV. Dobos Joachim (1847-1912)

· certificat memorial, 1893

XV. Délczeg Ferenc

· diplomă, 1912

XVI. Alexa Ferenc

Alexa Ferenc s-a născut pe 27 octombrie 1890 la Gherla. A fost hirotonit preot în 1914 la Viena. După activitatatea sa din Dumbrăveni (1917-1935), începând din 1935 a fost preotul oraşului Gherla, până la moartea sa. A răspândit cunoaşterea limbii armene printre enoriaşii săi. Operele sale: Örmény szentmise (Cluj, 1919), 1000 szóból álló Magyar-örmény Szótár (Dumbrăveni, 1922).[20]

· numiri, acte oficiale, 1929-1957

339/i-XVII-XXXIII. Veres László, Patrubán Zakariás, Kapatán Márton, dr. Esztegár László, dr. Molnár Antal, Harag Regina, Turcsa Mihály, Gogomán Malvin, Papp Gusztáv, Mártonffi Márton, familia Délczeg (Ferenc, Ilona şi Mária), Grigore Covaciu, dr. Lengyel András, Sáhin Bertalan, Kovács Mária, Alexa Ferenc

1835-1973

1 cutie = 0,13 ml

  1. cutie.

XVII. Veres László

· certificat de liceu, 10 iulie 1835

XVIII. Patrubán Zakariás

· brevet comercial, 1847

XIX. Kapatán Márton (1813-1891)

Kapatán Márton s-a născut la Gherla pe 11 noiembrie 1813. Studiile gimanziale le-a treminat în oraşul natal şi la Cluj, filosofia şi dreptul la Oradea. Studiile teologice şi le-a început la Episcopia din Cenad, apoi le-a continuat la Alba Iulia. A fost hirotonit preot în anul 1839. A funcţionat ca preot şi uneori ca profesor la Poian, la Târgu-Mureş, la Şimleu Silvaniei (profesor), la Zlatna (preot şi profesor), la Câmpeni (pastorând şi în Abrud şi în Baia de Arieş), la Sfântu Gheorghe şi la Roşia Montană. În timpul activităţii sale la Roşia Montană a fost şi arhidiaconul protopopiatului. După cel de-al doilea serviciu din Zlatna, a ajuns canonic în Alba Iulia, apoi a fost numit rectorul seminarului, de către episcopul Fogarassy. Seminarul Teologic a fost administrat de el între anii 1875-1883. Din cauza bolii, a cerut episcopului permisiunea de a se întoarce în oraşul său natal. A murit în timpul activităţii la Gherla, pe 8 martie 1891, fiind înmormântat în biserica armeano-catolică mare din Gherla.[21]

· acte provenind din perioada serviciului său în Roşia Montană, 1870-1871

· o scrisoare, 1910

XX. dr. Esztegár László (1870-1908)

Esztegár László a fost avocat, a fost directorul Casei de Economii, reprezentantul comitatului Solnoc-Dăbâca şi al oraşului Gherla. A publicat mai multe articole în revista „Armenia”.

· certificatul şcolar şi acte personale, 1870-1904

XXI. dr. Molnár Antal (1847-1902)

Dr. Molnár Antal a fost deputat parlamentar. A publicat mai multe studii în revista „Armenia” despre limba armeană şi despre dreptul armean, precum şi despre subiecte istorice legate de armenism. Szongott Kristóf consemnează despre el în nr. 3 al revistei „Armenia” din anul 1898, remarcând meritele sale politice desfăşurate în interesul armenilor din Transilvania în calitate de deputat.[22]

· acte oficiale, 1877-1906

XXII. Haraga Regina (1883-1935)

· acte cu caracter oficial şi privat, 1883-1935

XXIII. Turcsa Mihály

Turcsa Mihály a fost preot coajutor la Gherla.

· numiri, încredinţări, 1886-1926

XXIV. Gogomán Malvin (1887-1956)

Gogomán Malvin a fost învăţătoare.

· certificate, adeverinţe, 1897-1956

XXV. dr. Papp Ágoston (Gusztáv) (1878-1938)

Dr. Papp Ágoston a fost consilier orăşenesc.

· diploma de doctor în drept, 26 iunie 1903 (în suport sul)

· două scrisori, 1910

XXVI. Mártonffi Márton (1848-1917)

Mártonffi Márton a fost deputat parlamentar, a fost directorul general al Educaţiei Naţionale Industriale şi cavalerul ordinului Leopold. S-a născut pe 15 martie 1848 la Recea, studiile elementare şi gimnaziale le-a făcut la Gherla şi la Cluj. După întreruperea profesiei de preot, şi-a continuat studiile la Pesta, pe urmă a desfăşurat o activitate de profesor şi de inspector şcolar la Košice şi în comitatul Timiş. A publicat numeroase studii literare, politice şi pedagogice în diferite publicaţii de specialitate, a redactat un manual formidabil de gramatică maghiară. În 1893 i s-a încredinţat rolul de supraveghetor naţional al şcolilor de ucenici industriale şi comerciale, în 1894 a obţinut titlul de consilier regesc, apoi, în 1896, a fost numit directorul general al Educaţiei Naţionale Industriale.[23]

· manuscrise şi scrisori legate de armenism, 1912-1915

XXVII. Délczeg Ferenc, Ilona şi Mária

· acte şi scrisori familiale, 1912-1942

XXVIII. Grigore Covaciu (1886-)

· acte de proces şi familiale, 1915-1930

XXIX. dr. Lengyel András

· diploma de doctor, 1930

XXX. Sáhin Bertalan (1903-1974)

Sáhin Bertalan s-a născut pe 28 aprilie 1903 la Gherla. Studiile teologice le-a terminat la Viena, unde a fost hirotonit preot în 1928, de către abatele suprem-arhiepiscop mechitarist Govrik Gergely. În 1971 a fost numit prelat papal. A murit în Gheorgheni pe 5 mai 1974, mormântul său se află în cimitirul armeano-catolic local.[24]

· acte oficiale, 1953-1973

XXXI. Kovács Mária

· acte personale, 1957-1970

XXXII. Alexa Ferenc

Alexa Ferenc a fost învăţător.

· acte personale, 1869-1899

Lăsăminte personale neidentificate, sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX

339/j. Colecţia de fotografii

secolul XIX-secolul XX

4 cutii, 1 mapă = 0,65 ml

Cu o colecţie de fotografii de o asemenea cantitate şi de o asemenea componenţă încă nu ne-am întâlnit în cazul celor 150 de arhive parohiale deja ordonate ale Arhidiecezei. Fotografiile acestea sunt remarcabile nu numai datorită vechimii lor ca valori ale istoriei fotografierii, ci ele pot fi utilizate şi ca surse de istorie socială. Imaginile familiale şi individuale fascinante se presupune că au fost încredinţate păstrării parohiei, mai târziu Asociaţiei Muzeului Armean, în cadrul unor lăsăminte personale întregi. Pe versoul majorităţii pozelor se recunoaşte ştampila Asociaţiei Muzeului Armean. După cel de-al doilea război mondial marea parte a colecţiei de obiecte a Muzeului Armean a fost naţionalizată, dar această mică porţiune de colecţie a scăpat. Întreaga colecţie ar merita să fie inventariată bucată cu bucată – calculând eşecul identificării persoanelor înfăţişate, deoarece limitele unei ordonări generale arhivistice la nivel mediu nu permit şi această activitate, iar datorită aspectului lor, ar merita totodată să fie prezentate în cadrul unei expoziţii temporare şi publicului larg.

  1. cutie.
    • fotografii cu preoţi
    • fotografii cu clădiri şi cu natura
  1. cutie. Fotografii familiale
  2. cutie. Fotografii înfăţişând persoane laice (451 buc.)
  3. cutie. Fotografii cu tematică mixtă
  4. mapă. Fotografii mixte

339/k. Colecţia de necrologuri

1851-1962

11 cutii = 1,32 ml

În Arhiva de Colecţie din Gherla, colecţia de necrologuri este de asemenea o colecţie unicat în istoricul arhivelor parohiale. Ea formează o bază valoroasă de date personale, cuprinzând necrologurile persoanelor ecleziastice şi laice, care constituie surse indispensabile în cercetarea istoriei familiilor. Colecţia de necrologuri s-a ordonat în ordine alfabetică, urmând ca şi noi să păstrăm această structură uşor accesibilă. Rămâne ca plan pentru viitor digitizarea colecţiei şi expunerea imaginilor lor prin reţeaua electronică mondială pe pagina web a Arhivei Arhidiecezane.

  1. cutie.
    • A: 1871-1949
    • B: 1868-1955
  1. cutie.

· C: 1867-1942

· D: 1869-1941

  1. cutie.

· E: 1870-1967

· F: 1865-1955

  1. cutie.

· G: 1851-1949

· H: 1878-1941

  1. cutie.

· I: 1862-1942

· J: 1863-1948

· K: 1871-1942

  1. cutie.

· L: 1873-1940

· M: 1864-1947

  1. cutie.

· N: 1872-1943

· O: 1884-1942

· Ny: 1886-1912

  1. cutie. P: 1878-1931
  2. cutie.

· R: 1882-1947

· S: 1885-1922

· Sz: 1872-1914

  1. cutie.

· T: 1863-1948

· U: 1889-1929

· V: 1868-1935

  1. cutie.

· W: 1876-1911

· Z: 1885-1920

· A-Z: 1882-1904

· necrologuri în limba germană 1904-1917

· necrologuri în limba română 1871-1916

· necrologurile preoţilor 1888-1962

339/l. Colecţia de gravuri[25]

secolele XVIII-XX

1 mapă = 0,2 ml

  1. Imaginea altarului Fecioarei Maria Scapulară din Radna, în jurul anului 1700, f.s., 44,3×33 cm
  2. Imaculata Concepţie (Immaculata Conceptio), mijlocul secolului XVIII, f.s., cu inscripţie în limba armeană, 42×24,5 cm
  3. Episcopul Sfântul Iacob de Nisib, mijlocul secolului XVIII, f.s., cu inscripţie în limba armeană, 41,5×29 cm
  4. Alegoria decăderii Armeniei, sfârşitul secolului XIX, f.s., 42×29,5 cm
  5. Vehaphar T. T. Mekertics, katholikosul armenilor din Crimeea, secolul XIX, f.s., 66×48 cm (2 buc)
  6. Azária Aristáges, episcop şi abate suprem de Cesarea, în mănăstirea mechitaristă din Viena, secolul XIX, s.s.j.: „Rajzolta kőre Lukáts Sándor”, s.d.j.: „Hartinger Antal Bécs”, 36×25 cm- 2 buc, 42,5×32 cm - 1 buc (3 buc)
  7. Preafericitul Gomidas (Komitas) martir, preot armean, muzician, începutul secolului XX, s.s.j.: „Proprieta Riservata”, s.d.j.: „Tip. S. Lega Eucaristica Milano”, 35×25 cm- 2 buc, 30×22 cm- 1 buc (3 buc)
  8. Haik, sfârşitul secolului XIX, cu insripţie în limba armeană şi rusă, 65×44 cm
  9. Portretele a cinci poeţi armeni (Nazarean, Abovean, Alisan, R. Patkanean, Raffi) cu inscripţii armene, sfârşitul secolului XIX, f.s., 41×43 cm
  10. Abatele Sebastei Mechitar, secolul XIX, însemnări în limba armeană: „Lsznkoc H. V. Melk”, 31×22 cm
  11. Regele armean Artases, 1896, cu inscripţie în limba armeană şi rusă, 50×41 cm
  12. Martiriul a 32 de virgine în 1794, a doua parte a secolului XIX, s.d.j.: „M. Bartalot pinxit”, 32×27 cm
  13. Îngeri sfinţi protectori şi sfinţi protectori, secolul XIX, f.s., 18×11 cm
  14. Patimile lui Isus Christos, 1866, s.j.: „Pesten 1866. Nyomtatja és kiadja Bucsánszky Alajos. (Ősz utca 20 szám)”, 44×36 cm
  15. Fecioara Maria este dusă la mormintele apostolilor, a doua parte a secolului XIX, j.b.l: „Daniel Editeur, 61 rue de Vaugirard, Paris, au St Couer de Marie”, s.d.j.: „Imp Lemercier, Paris”, 47×32 cm
  16. Sfânta Magdalena Sofia, sfârşitul secolului XIX, s.s.j.: „Fotot. G.&M. Piazza Pigna 53 Roma”, 35×25 cm (3 buc)
  17. Sfânta Magdalena Sofia, începutul secolului XX, s.d.j.: „Fotot. G.&M. p. pigna 53 Roma” 34,5×25 cm, 38×28,5 cm, (2 buc)
  18. Iezuitul Claudio de la Colombière, prima jumătate a secolului XX, s.s.j.: „Proprieta Riservata”, s.d.j.: „Tip. S. Lega Eucaristica Milano”, 45×31 cm
  19. Sfântul Anton de Padova, sfârşitul secolului XIX, f.s., 25×16,5
  20. Papa Leon XIII, turnura secolelor XIX-XX, s.d.j.: „Hamböck”, s.j.: „Reproduction des von Sr Heiligkeit der Stadt München geschenkten Originalgemäldes.”, 31×22 cm
  21. Papa Pius X, începutul secolului XX, f.s., 30×22,5
  22. Episcopul romano-catolic Haynald Lajos, mijlocul secolului XIX, f.s., 23×20 cm
  23. Episcopul romano-catolic Fogarassy Mihály, a doua parte a secolului XIX, s.d.j.: „Ny Grund V Budapest”, s.j.: „Kiadja Vereby Soma”, 42×29 cm
  24. Împăratul Francisc I şi împărăteasa Maria Luiza, începutul secolului XIX, f.s., 37×27 cm
  25. Floarea Maria, începutul secolului XX, f.s., 27×20,5 cm
  26. Iancu de Hunedoara în lupta de la Varna, a doua parte a secolului XIX, s.s.j.: „Weber Henrik eredeti rajza után kőre rajzolta Marastoni József”, s.d.j.: „Nyomt Engell és Mandello Pesten”, 47,5×34 cm
  27. Portretul lui Tompa Mihály, 1858, s.s.j.: „Barabás 857.”, s.d.j.: „J. Axmann & J. Benedict sc. 858.”, 28×20 cm
  28. Portretul lui Eötvös József, secolul XIX, s.s.j.: „Rajz. Barabás”, s.d.j.: „Metz. Mahlknecht”, s.j.: „Nővilág, Kiadja Heckenast Gusztáv”, 27,8×18,5 cm
  29. Portretul lui Kölcsey Ferenc, 1863, s.s.j.: „Festé Einsle. Rajz. Ender.”, s.d.j.: „Metsz. Schwerdgeburth.”, s.j.: „Melléklet a „Nővilág” 49. számához”, 26,5×16,5 cm
  30. Portretul lui Bajza József, secolul XIX, j.b.l: „rajz Barabás.”, s.d.j.: „Aczélba metszé Mahlknecht” s.j.: „Nővilág, Kiadja Heckenast Gusztáv”, 28×19
  31. Portretul lui Czuczor Gergely, secolul XIX, s.s.j.: „Festette Barabás 1837. Másolta 1858.”, s.d.j.: „Véste Axman József Bécsben.”, s.j.: „Nővilág, Kiadja Heckenast Gusztáv Pesten”, 28×20,5 cm
  32. Portretul lui Jókai Mór, secolul XIX, s.s.j.: „Barabás. 858.”, s.d.j.: „Jos. Axmann sculps:”, s.j.: „Nővilág, Kiadja Heckenast Gusztáv Pesten”, 28×20,5 cm
  33. Portretul lui Arany János, secolul XIX, s.s.j.: „Barabás del. 856.” s.d.j.: „Jos. Axmann sculps”, s.j.: „Nővilág, Kiadja Heckenast Gusztáv Pesten”, 28×16 cm
  34. Contele Széchenyi István în 1860, a doua parte a secolului XIX, s.d.j.: „Barabás 860”, s.s.j.: „Nyom. Reiffenstein és Rösch”, s.j.: „Kiadja Pfeiter Ferdinánd”, 42×29 cm
  35. Portretul lui Lukácsy Kristóf, sfârşitul secolului XIX, f.s., 23,5×16 cm
  36. Profesorul universitar Sauer Ignác, a doa parte a secolului XIX, s.d.j.: „Barabás 859”, s.s.j.: „Nyom. Reiffenstein és Rösch Bécsben”, 42,5×27 cm
  37. Găsirea lui Moise, secolul XIX, s.s.j.: „Veronese pinxit”, s.d.j.: „W. French sc”, s.j.: „Druck u Verlag d Englischen Kunstanstalt v A. H. Payne Leipzig u Drezden”, 28×21 cm
  38. Şarpele de cupru, secolul XIX, s.d.j.: „A. H. Payne sc.”, 26,5×20 cm
  39. Imaginea oraşului Ierusalim, secolul XIX, s.s.j.: „Alexius Geyer”, s.d.j.: „A. H. Payne sc.”, s.j.: „Printed and Published for the Proprietors A.H. Payne Leipzig & Dresden.”, 28,5×21 cm
  40. Visul lui Iacob, secolul XIX, s.s.j.: „Ferd. Bol pinx.” s.d.j.: „A.H. Payne sc.”, s.j.: „Druck u Verlag d Englischen Kunstanstalt v A. H. Payne Leipzig u Drezden”, 28×21 cm
  41. Caleaşcă de Napoli, mijlocul secolului XIX, s.s.j.: „Peingret”, s.d.j.: „W French sc”, s.j.: „Druck u Verlag d Englischen Kunstanstalt v A. H. Payne Leipzig u Drezden”, 28×22 cm
  42. Opera lui Rubens, secolul XIX, f.s., 31,5×23,5 (21 buc)
  43. Lacul Ţaga, privind de pe terasa castelului, sfârşitul secolului XIX, s.d.j.: „Fénynyomat Divald K. Eperjes”, 28×20 cm
  44. Castelul contelui Kornis Viktor de la Mănăstirea, sfârşitul secolului XIX, s.d.j.: „Fénynyomat Divald K. Eperjes”, 28×20 cm
  45. Turnul lui Solomon la Visegrád, secolul XIX, s.s.j.: „.L. Rohboch delt.”, s.s.j.: „F. Hablitschek sculps.”, s.j.: „Druck & Verlag v. G. G. Lange in Darmstadt. / Lauffer és Stolp bizományában Pesten”, 25,5×16,5 cm
  46. Cimitirul Váczi în Pesta, secolul XIX, s.s.j.: „L. Rohbock delt.”, s.d.j.: „G.M. Kurz sculpt.” s.j.: „Druck & Verlag v. G. G. Lange in Darmstadt. / Lauffer és Stolp bizományában Pesten”, 25,5×16,5 cm
  47. Oraşul Eger, vedere dinspre nord, secolul XIX, s.s.j.: „L. Rohbock delt.”, s.d.j.: „G. Hess sculps.”, s.j.: „Druck & Verlag v. G. G. Lange in Darmstadt / Lauffer és Stolp bizományában Pesten”, 25,5×16,5 cm
  48. Biserica nou renovată a oraşului minier Smolník, începutul secolului XX, s.j.: „Hornyánszky Viktor nyomása”, 24,5×16 cm
  49. Imaginea oraşului Sněžka, mijlocul secolului XIX, s.s.j.: „Würbs delin.”, s.d.j.: „Gh Daumerlang sculp.”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 28×23 cm
  50. Biserica Sfântul Iacob, Kutná Hora (Chram Sw Jakuba w Kutné Horé), secolul XIX, s.s.j.: „C. Würbs”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5 ×23 cm (2 buc)
  51. Imaginea oraşului Washington (Kapitol we Washingtoné), secolul XIX, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5×23 cm
  52. Biserica Sfânta Barbara (Chram sw. Barbory), Kutná Hora, s.s.j.: „W. Kandler del.”, s.d.j.: „B.C. Shmidt sc.”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5 ×23 cm
  53. Zidurile Constantinopolului (Hraby Carihradské), secolul XIX, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5×22,5 cm
  54. Caritatea (Dobrocinnost), secolul XIX, s.d.j.: „Baumann sc.”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 17,5×23 cm
  55. Imaginea oraşului Wíden, secolul XIX, s.d.j.: „K. Schmidt del. et sc.”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 28×23 cm
  56. Imagine vie bulgară (Bulharska Wes.), secolul XIX, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5 ×23 cm
  57. Madrid, oraşul cel mai important al spaniolilor (Madrid hlawní město we Španělích), secolul XIX, s.d.j.: „Leopold Burckhart sculp. Vienna”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5 ×23 cm (2 buc)
  58. Fiu de cioban roman (Římský pastoušhek), secolul XIX, s.d.j.: „A. Wildner”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5 ×23 cm
  59. Acropolea din Athena (Akropolis w Athenách), secolul XIX, s.s.j.: „R v Heideggen del”, s.d.j.: „C. Daumerlan fc 46”, s.j.: „Sklad Synů Bohumila Haase”, 27,5 ×23 cm

339/m. Colecţia de sigilii şi ştampile

secolele XIX-XX

1 cutie = 25 buc

Colecţia de ştampile a Arhivei de Colecţie Armeano-Catolică din Gherla constă din 25 de bucăţi de ştampile, care au servit odinioară actelor oficiale ale diferitelor instituţii ecleziastice, şcolare şi sociale.

  1. Asociaţia Filantropă a Femeilor din Gherla
  2. Ordinariatul Apostolic al catolicilor de rit armean
  3. Verificat şi revizuit de noi
  4. Oficiul parohial armeano-catolic
  5. Şcolile Elementare Armeano-Catolice din Gherla1894
  6. Asociaţia de Comuniune din Gherla 1860
  7. Oficiul Economic al Bisericii Armeano-Catolice din Gherla
  8. Institutul Orfelinatului Armeano-Catolic din Gherla
  9. Şefa Orfelinatului de Fete
  10. Orfelinatul de Fete Armeano-Catolic – Kovrig Róbert
  11. Asociaţia Muzeului Armean
  12. Corul Ecleziastic Armeano-Catolic
  13. Şcoala Elementară Armeano-Catolică
  14. Orfelinatul Armeano-Catolic de Băieţi
  15. Orfelinatul Armeano-Catolic de Băieţi Sfântul Grigore
  16. Orfelinatul de Fete
  17. Fondul Sfântul Grigore 1851-1900 Cluj
  18. Carte
  19. Achitat
  20. Achitat
  21. Imprimat
  22. Anulat
  23. Recomandat
  24. Necunoscut

339/n. Colecţia de hărţi

secolele XIX-XX

1 cutie = 0,12 ml

1. cutie. Hărţi mixte, secolele XIX-XX.

339/o. Colecţia de planuri

secolele XIX-XX

1 mapă = 0,12 ml

Colecţia de planuri a Arhivei se constituie din planurile integrale sau parţiale de construcţie şi de renovare ale edificiilor aflate în proprietatea parohiei armeano-catolice din Gherla.[26]

  1. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: planul faţadei şi secţiune transversală, 1901
  2. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: plan de bază, secţiune transversală, plan de faţadă, 1901
  3. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: baza pivniţei între pământ, 1901
  4. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: secţiune transversală, 1901
  5. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: secţiune laterală, 1901
  6. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: planurile a două şure de lemn, 1901
  7. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: planul parterului, 1901
  8. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla: planul de bază al pivniţei, 1901
  9. Planul de transformare şi de extindere al restaurantului „fácsebinye” aparţinând Orfelinatului Armeano-Catolic de Fete din Gherla, 1902
  10. Planul de faţadă al Orfelinatului Armeano-Catolic de Băieţi cu semnătura lui Lorenzo Zotti, în jurul anului 1893
  11. Planul de bază al Orfelinatului Armeano-Catolic de Băieţi cu semnătura lui Lorenzo Zotti, în jurul anului 1893
  12. Planurile Orfelinatului Armeano-Catolic de Băieţi: plan de bază, faţadă, secţiune transversală, sfârşitul secolul XIX
  13. Planul altarului principal al bisericii Sfânta Treime, prima parte a secolului XIX
  14. Desenul porţii principale a edificiului parohiei, a doua parte a secolului XIX
  15. Planul criptei în construcţie în capela Lukácsi
  16. Plan urbanistic (piaţă necunoscută), a doua parte a secolului XIX
  17. Planul grajdului din Reteag: plan de bază, secţiune transversală, plan de faţadă, 1863
  18. Planul de bază al catedralei armeano-catolice (criptele), a doua parte a secolului XX

339/p. Colecţia de blazoane

secolele XIX-XX

1 mapă = 0,12 ml

Colecţia de blazoane este o colecţie unicat printre Arhivele Arhidiecezei, care cuprinde blazoane familiale şi personale, precum şi blazoane de deces. Reprezentările heraldice, fascinante şi la aspect, le vom prezenta piesă cu piesă în cele ce urmează.

  1. Blazonul lui Beodrai Karátsonyi László cel bătrân, secolul XIX[27]
  2. Blazonul familiei Izay alias Huszthy, secolul XIX
  3. Blazonul familiei Simai (Simay), 1843[28]
  4. Blazonul familiei Markovits, 1843[29]
  5. Blazonul lui Beodrai Karátsonyi Ferenc, 1881
  6. Blazonul lui Lompérdi Korbuly Géza[30], 1890[31]
  7. Blazonul lui Simay Gergely, 1909 (2 buc)
  8. Blazonul contelui Wass Ármin de Czege şi Szentegyed, 1914
  9. Blazonul lui Lompérdi Korbuly Bogdán[32], 1911



[1] Gazdovits Miklós: Az erdélyi örmény város: Szamosújvár történetéből. În: Helmut Buschhausen-Livia Drăgoi-Nicolae Gazdovits red.: Örmény kultúra és művészet Szamosújváron. Bukarest, 2002. p. 18.

[2] Szongott Kristóf: A szamosújvári örm. kath. nagytemplom története. In: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1893. pp. 201-201.

[3] Idem: Szamosújvár szab. kir. város monográfiája. III. Szamosújvár, 1901. p. 54.

[4] Orfelinatul de Fete din Gherla a fost înfiinţat de către Kovrig Tivadar în 1893, ca să asigure educarea fetelor orfane şi semiorfane armene din Transilvania

[5] Nagyné Lukács Klára: A szamosújvári örmény katolikus árvaházak története. În: Őze Sándor-Kovács Bálint red.: Örmény diaszpóra a Kárpát-medencében II. Piliscsaba, 2007. pp. 170-171.

[6] Ibidem. p. 172.

[7] Szongott Kristóf: Szamosújvár szab. kir. város monográfiája. II. Szamosújvár, 1901. p. 204.

[8] Statutul breslei tăbăcarilor este publicat în extras în limba maghiară de către Szongott Kristóf: Szamosújvár szabad királyi város monográfiája. III. Szamosújvár, 1901. pp. 34-36.

[9] Rónai Aross Lajos: Szongott Kristóf. In: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1901. pp. 146-148; Gabányi János: Szongott Kristóf születésnek 100 éves évfordulója. In: Szamosújvári M. Kir. Állami Gimnázium 1942/43 évkönyve. Szamosújvár, 1943. pp. 1-7.

[10] Szongott Kristóf: dr. Mály István. In: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1893. pp. 225-234.

[11] Ferenczi Sándor: A gyulafehérvári (erdélyi) főegyházmegye történeti papi névtára. Budapest-Kolozsvár, 2009. p. 173.

[12] Szongott Kristóf: op. cit. I. Szamosújvár, 1901. pp. 393-403.; Jakubinyi György: op. cit. 2001. pp. 43-44.; Gazdovits Miklós: op. cit. 2006. pp. 308-311.

[13] Proprietatea din Pădureni a lui Lukácsi Kristóf constituia capitalul Orfelinatului de Băieţi.

[14] Ferenczi Sándor: op. cit. p. 251.

[15] Magyar Katolikus Lexikon. II. IBudapest, 1993. p. 313.; Szongott Kristóf: Czetz Gergely. În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1894. pp. 44-46.

[16] Ferenczi Sándor: op. cit. p. 713.

[17] Mály István dr.: Merza Gyula irodalmi tevékenysége. În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1905. pp. 353-356.; Romániai magyar irodalmi lexikon: Szépirodalom, közírás, tudományos irodalom, művelődés III. (Kh-M). (Red. şef: Dávid Gyula.) Bukarest, 1994. p. 547.

[18] Ferenczi Sándor: op. cit. p. 280.

[19] Szongott Kristóf: op. cit. I. Szamosújvár, 1901. pp. 373-376.

[20] Jakubinyi György: op. cit. 2001. p. 39.

[21] Szongott Kristóf: op. cit. III. Szamosújvár, 1901. pp. 181-184; Ferenczi Sándor: op. cit. p. 289.

[22] Szongott Kristóf: dr. Molnár Antal. In: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1898. pp. 66-68.

[23] Szongott Kristóf: Mártonffy Márton. In: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1903. pp. 33-41.

[24] Jakubinyi György: op. cit. 2001. p. 35.

[25] Lista de inventar a gravurilor a fost întocmită de către istoricul de artă drd. Pál Emese. Îi mulţumim şi pe această cale pentru colaborarea utilă şi pentru metodele precise de lucru. Lista abrevierilor: f.s. - fără semne; s.d.j. - semnat dreapta jos; s.s.j. - semnat stânga jos; s.j. - semnat jos.

[26] Inventarierea planurilor a fost efectuată de către istoricul de artă drd. Pál Emese. Îi mulţumim încă o dată pentru munca entuziastă.

[27] Despre originea şi blazonul familiei vezi Temesváry János: A gróf Karácsonyi család őse és genealogusaink. În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1892. pp. 42-47; Idem: A gróf Karátsonyi család ősi nemessége és czímerbővítései. În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1892. pp. 72-77.

[28] Familia Simay a fost ridicată la rang nobiliar în 1760 de către Maria Terezia. Textul diplomei de înobilare este publicat de Temesváry János: Simay család. În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1895. pp. 266-273.

[29] Familia Markovics şi-a dobândit blazonul nobiliar în 1839. Textul diplomei de înobilare este publicat de Temesváry János: Márkovics család (kis-terpesti). În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1895. pp. 256-261.

[30] Lompérdi Korbuly Géza a fost fiul lui Korbuly Bogdán. (Szongott Kristóf: A Korbuly család. În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1907. p. 27.)

[31] Familia Korbuly şi-a obţinut blazonul nobiliar în 1879. Textul diplomei este publicat de Temesváry János: Korbuly család (lompérdi). În: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1895. pp. 56-59.

[32] Lompérdi Korbuly Bogdán a fost intendentul Teatrului Naţional din Cluj. Datele lui biografice au fost publicate de Merza Gyula: Lompérdi Korbuly Bogdán. In: Armenia. Magyar-örmény havi szemle. 1906. pp. 177-180.


 

Menü

Bejelentkezés